|
|
|
|
|
|
|
|
"Fabricat în RDG"
La douăzeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, reporterii revistei Der Spiegel au pornit să redescopere, pe baza materialelor de arhivă, lumea magazinelor din fosta Germanie comunistă, despre care mulţi din Vest mai cred şi acum că era ostilă consumului, scrie Der Spiegel. Din partea SED (Partidul Unităţii Socialiste - partidul comunist est-german) exista o directivă discretă către jurnalişti, prin care li se cerea acestora să nu facă nimic ce ar putea trezi dorinţe în mintea oamenilor, scopul directivei fiind acela de a proteja populaţia de orice ar putea să provoace nevoi de consum de tip occidental. Dacă goana după cumpărături este o regulă în societăţile capitaliste, bazate pe cerere şi ofertă, economia Germaniei de Est a devenit una a penuriei începînd din anii 1970, SED încercînd să frîneze consumul, în condiţiile în care cetăţenii RDG-ului au început să-şi dorească mai mult decît sistemul le putea oferi. Cu toate acestea, nu se poate spune că rafturile magazinelor din RDG erau goale. Desigur, nu se putea vorbi de posibilităţi de alegere precum Macy's sau Marks and Spencer şi nici produsele nu se bucurau de ambalajele lucioase din Vest, însă ele existau totuşi. Germania de Est avea mărcile şi lumea ei proprie de consum, însă într-o interpretare socialistă. În loc de Nivea, est-germanii foloseau crema de piele Florena iar în loc de un Sony puteai cumpăra marca de radio Stern, în timp ce în loc de stilourile Mont Blanc din Vest, se putea achiziţiona în Est marca Heiko. La fel ca oricare alte mărci occidentale, produsele est-germane aveau şi ele o identitate, o istorie şi o imagine pe care consumatorii o asociau cu ele. Fiind vorba de o economie a penuriei, est-germanii aveau posibilităţi de alegere puţine sau inexistente atunci cînd era vorba de cumpărarea produselor iar atunci cînd ele existau, ei dovedeau frecvent o preferinţă clară pentru produse ultimul răcnet şi mai scumpe, cheltuind ceva mai mult pentru o croială mai la modă, un radio modern sau o măsuţă de cafea. Dat fiind că RDG-ul era o ţară comunistă, termenul "modă" era aplicat arbitrar, acolo unde partidul credea că este acceptabil. Oficiul de Stat pentru Design, creat în 1972, activa atunci în chip de gardian al "designului produselor în socialism", şeful său fiind membru al guvernului est-german, cu rang de secretar de stat, adică un funcţionar ministerial important. La începutul anilor 1970, cultura plină de viaţă a designului, apărută în primii ani ai RDG, a ajuns de-a binelea sub controlul ideologic al statului, o evoluţie care s-a dovedit dezastruoasă, în nicio altă parte inovaţiile promiţătoare în materie de design neavînd atît de multe limitări de suferit din cauza obiecţiilor ideologice, precum în cadrul economiei de stat socialiste, aşa cum se exprima Guenther Hoehne, autor al mai multor cărţi despre design în Germania de Est. În ciuda numărului mare de produse proaste fabricate în RDG, ajunse în mare parte la lada de gunoi a istoriei, după 1989, nu lipseau totuşi produse realizate de oameni care aveau măcar o idee vagă despre stil şi formă. Acestea erau urmele unei culturi a designului foarte apreciate în RDG pînă în 1952, anul în care SED l-a îndepărtat din funcţie pe şeful Colegiului de Artă din Berlin-Weisensee, designerul şi arhitectul olandez Mart Swam, reprezentant al curentului Bauhaus olandez. În general însă, produsele estice, mari şi cenuşii, erau ca şi sub blestemul mărcii "Fabricat în Germania", astăzi putînd servi cel mult ca decoraţiuni interioare în apartamentele pentru studenţi din Berlin, unde o anume nostalgie faţă de Germania de Est este încă la modă. De la căderea Zidului încoace, o mînă de oameni s-a străduit să conserve şi să colecţioneze artefacte reprezentînd produse est-germane şi viaţa cotidiană din RDG. Astfel de eforturi au fost multă vreme ignorate ca măsuri de creare de locuri de muncă în Germania de Est, iniţiativele private creînd însă baza pentru o perspectivă nouă şi proaspătă asupra unei lumi de produse dispărute după căderea Cortinei de fier. Acum este mult mai uşor să vezi ceva mai puţin cenuşiu puţina culoare care forma cenuşiul atotprezent în Germania de Est.
 Categoria: Externe |  Comentarii: 0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
