|
|
|
|
|
|
|
|
Ziua Drapelului Naţional
Ziua Drapelului Naţional va fi sărbătorită, vineri, prin manifestări care vor avea loc în Capitală şi în ţară. Ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Zi a Drapelului Naţional prin Legea 96/1998. Proiectul de lege privind "Ziua Drapelului Naţional" a fost iniţiat în 1998, de patru parlamentari PDSR - Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu, Acsinte Gaspar şi Ioan Bivolaru. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în martie 1998, iar de Senat, în aprilie acelaşi an. Ziua Drapelului Naţional este marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări avînd caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. Parlamentul României se întruneşte în şedinţă comună şi sînt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ. Drapelul Naţional - albastru, galben, roşu - de la lance - a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26 iunie 1848. El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848 cînd, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Documente sigilografice atestă faptul că în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datînd din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare. În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, au arborat drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampa. Aşa a fost şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la Bucureşti. Guvernul provizoriu întărea faptul că "Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu. Deviza română, care va fi scrisă atît pe steaguri, cît şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte - Dreptate, Frăţie". Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie, a fost sfinţit a doua zi în Marea Adunare Naţională de pe Cîmpul Filaretului, numit de atunci înainte Cîmpia Libertăţii. La 13 iulie, prin decretul 252, guvernul revoluţionar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel - albastru închis, galben deschis şi roşu carmin. S-a dispus, totodată, confecţionarea de steaguri naţionale, care să fie arborate în toate localităţile. Din păcate, se mai păstrează doar foarte puţine, cum este piesa expusă la Muzeul Naţional de Istorie a României şi care a aparţinut Gărzii orăşeneşti din Slatina. Constituţia României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol naţional alături de stemă, sigiliu şi imn.
 Categoria: Eveniment |  Comentarii: 0
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
